Funcție dezactivată

Elevate your life

Steven Collins, profesor de studii biblice la Trinity Southwest University din Albuquerque, New Mexico, susține că a descoperit ruinele orașului antic Sodoma.

Steven Collins a investit 10 ani de muncă arheologică asiduă pentru a demonstra existența orașelor biblice Sodoma și Gomora despre care Biblia afirmă: „Atunci, Domnul a făcut să plouă peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc de la Domnul din cer” (Geneza 19:4).

Sodoma și Gomora au fost orașe prospere în timpul vieții patriarhului Avraam și care, din cauza desfrâului care a ajuns la un nivel insuportabil, au fost nimicite de Dumnezeu de pe fața pământului.

Începând cu anul 2005, profesorul Steven Collins, împreună cu o echipă de arheologi, a analizat un sit arheologic numit Tall el-Hammam, situat sub o colină impozantă din sudul Văii Iordanului, în apropiere de Marea Moartă.

După zece ani de săpături, Collins a anunțat că a descoprit „o mină de aur de structuri monumentale antice și artefacte”. Descoperirea sugerează că situl arheologic era cu siguranță un oraș influent în Epoca Bronzului Timpuriu și Mijlociu, datat între 3500 î.Hr. și 1540 î.Hr. .

În cadrul sitului Tall el-Hammam arheologii americani au găsit urmele unui uriaș zid de apărare, un sistem complex de portaluri, fundația unui palat regal și un mare număr de turnuri și porți. Aceste descoperiri indică faptul că Tall el-Hammam era probabil cel mai mare oraș din estul „Kikkar-ului” (denumirea ebraică a câmpiilor din Valea Iordanului), această măreție fiind dată și de faptul că Tall el-Hammam era plasat lângă surse importante de apă dulce și la intersecția unor rute comerciale străvechi.

Tall el-Hammam ar fi fost un oraș-stat major din Ghor-ul Mijlociu (sudul Văii Iordanului) și care a dominat alte orașe mai mici  –  chiar de cinci-zece ori mai mici  – din Valea Iordanului (lucru indicat și în Geneza 19:19-20).

Dar acest sit nu a fost cunoscut până acum zece ani arheologilor și altor oameni de știință. Profesorul Steven Collins a afirmat astfel că sunt mari șanse să fi descoperit, de fapt, ruinele orașului Sodoma menționat în textul biblic.

Structura arhitecturală a orașului descoperit

Tall el-Hammam pare să se potrivească în fiecare criteriu cu Sodoma relatată în text”, a afirmat Collins. „Situl cuprinde un oraș inferior și unul superior (…). Zidul orașului avea 5,2 metri grosime (construit și apoi reconstruit în urma unui cutremur puternic) și o înălțime de 10 metri, fiind construit din cărămizi de pământ, asociat cu porți, turnuri, cel puțin cu un drum principal și cu piețe (…). Poarta de intrarea în oraș era una monumentală, de tip poartă-casă cu stâlpi.

În timpul Epocii Mijlocii a Bronzului (anii 2000-1540 î.Hr.) s-a realizat o construcție nouă, mai masivă decât cea de la începutul Epocii Bronzului. Pentru a fortifica orașul nou, superior, locuitorii Epocii Bronzului Mijlociu au construit un sistem defensiv format dintr-un val masiv de cărămizi de lut.

A fost o întreprindere uriașă care a necesitat milioane de cărămizi și, în mod evident, un mare număr de lucrători (…). Noul zid cu metereze dispunea de un drum principal de tip centură a orașului superior. Marginea exterioară a meterezei avea o amprentă la sol de aproximativ 250 metri x 400 metri. Exteriorul prezenta o pantă de 36 de grade, acoperită cu lut bătătorit și aflat la o înălțime de 30 de metri față de orașul de inferior.

A fost un sistem defensiv impresionant și formidabil care proteja reședințele bogaților orașului, inclusiv palatul regelui, templele conexe și clădirile administrative (…). Orașul  de jos prezenta ziduri din Epoca Bronzului Timpuriu, cu ziduri de 4 metri grosime construite pe o fundație de pietre mari care au fost acoperite, la fel ca și orașul de sus, printr-o structură de cărămizi de pământ. Acest oraș inferior a fost de asemenea întărit de un sistem de val de pământ cu o înclinare de 35-38 de grade.

Construcția de apărare a orașului de jos se înălța la peste 100 de picioare deasupra câmpiei din jur iar meterezele orașului superior se afla la încă 100 de picioare deasupra orașului inferior. În orașul superior s-a descoperit un palat din cărămizi de lut, numit „Palatul Roșu” (din cauza culorii lutului și a urmelor de foc) și un complex monumental de porți.

Încheierea celui de-al zecelea sezon, în 2015, a confirmat alte surprize, inclusiv dovezi clare că în Epoca Bronzului Mijlociu pereții și fortificațiile au fost mai extinse decât s-a crezut anterior, incluzându-se și turnurile și porțile descoperite”, a declarat Collins.

Sfârșitul brusc al orașului

Împreună cu echipa sa de arheologi, Steven Collins a descoperit și indicii care arată că Tall el-Hammam a avut parte de un sfârșit tragic și brusc, în jurul anului 1540 î. Hr., descoperirile indicând urmele unui mare incendiu, după care orașul părea a fi total abandonat.

„Pe baza dovezilor excavate, în gloria Epocii Brozului, orașul își oprește brusc existența, devenind un loc pustiu pentru aproximativ 700 de ani când a existat un vid de locuire umană. Lipsa materialelor din Epoca Bronzului Târziu certifică acest lucru, același model de stopare a existenței fiind indicat și în dreptul micilor localități din apropiere.

Este o evoluție ciudată pentru un asemenea mare oraș-stat care a înflorit chiar și în condițiile unor schimbări climatice catastrofale care au dus  la prăbușirea marilor orașe ale Levantului în timpul Epocii Bronzului Timpuriu din jurul anului 2350 î. Hr.”, a afirmat profesorul  Collins.

Echipa de arheologi speră ca următoarele sezoane de săpături să elucideze mai bine acest mister. „După 700 de ani de gol,  viața din dreptul acestui sit a revenit. Săpăturile au arătat monumente clare ale Epocii Secundare a Fierului (1000-332 î. Hr.)  –  de exemplu, descoperirea unui portal monumental, a unui zid al orașului, o clădire monumentală, case și ceea ce s-a interpretat ca fiind un centru de cult. Dar aceste structuri au fost construite cu multe secole mai târziu și la o scară relativ mică iar magnitudinea mare a construcției din Epoca Bronzului nu a mai fost atinsă niciodată” a afirmat Collins.

În diferite zone de excavare ale orașului superior s-au descoperit straturi de cenușă datate în epoca Bronzului Mijlociu. „Palatul Roșu” prezintă  o serie de urme de arsuri fiind un alt indiciu pentru existența unui incendiu de proporții. Cioburile de ceramică recuperate atestă expunerea vaselor la niveluri de temperatură foarte ridicate, mult mai mari decât în cazul normalei încălziri dintr-un cuptor. Collins spune că este ca și cum ar fi existat o uriașă bulă explozibilă în aerul de deasupra orașului sau un meteorit care ar fi distrus prin explozie și ardere acest oraș.

Date suplimentare despre localizarea și cultura orașului

Situl Tall el-Hammam, considerat a fi Sodoma, are Marea Moartă situată în sud-vestul acesteia, râul Iordan la vest, Dealurile Iordanului Superior la est, fiind înconjurat de terenuri agricole cu soluri aluviale bogate și irigate. Locul în care se înălța Tall el-Hammam permitea astfel o vedere panoramică asupra regiunii.

Aici se intersectau rutele comerciale care făceau legătura dintre nordul și sudul Văii Iordanului, precum și rutele care legau zonele estice de cele vestice, infuențând întregul flux de mărfuri din regiune. Practic, Tall el-Hammam era un hegemon regional, cu numeroase orașe-satelit, sate și cătune în jur.

Descoperirile din acest loc doresc să completeze astfel lacunele semnificative care există în dreptul cunoașterii civilizațiilor antice din sudul Văii Iordanului. Orașul descoperit îndeplinea toate scopurile practice ale unui oraș-stat și putea fi unul dintre Regatele Hașemite ale Iordaniei.

Există dovezi arheologice ale influenței lumii miceniene și minoice, ceea ce poate sprijini și sugestia practicării pederastiei în oraș (a atracției sexuale a bărbaților adulți pentru adolescenți și a altor genuri de practici homosexuale masculine), lucru confirmat de Biblie în Geneza 19:5. Pederastia era o practică documentată printre monoicii cretani, conexiunile locuitorilor din Tall el-Hammam cu culturile vremii din zona Mării Egee fiind foarte probabile. Și alte situri arheologice din zonă (Tel Kabri din Israel și Tel Abu al-Kharaz din Transiordania de astăzi) au indicat dovezi ale asimilării practicilor culturale ale minoicilor (civilizație a Epocii Bronzului apărută în Insula Creta) și ale altor civilizații din zona Mării Egee.

„Situl este monstruos” atenționează profesorul Steven Collins. Mai există aproximativ 13.000 de metri pătrați de excavat. Cu toate acestea, „dimensiunile masive și fortificațiile remarcabile, poarta monumentală de acces, prezența cetăților-satelit și distrugerea orașului prin foc violent, toate acestea strigă: Sodoma”.

Surse Pro Jesus:
Gerson I., „Making the Case for Sodom”, Popular Archaeology Magazine, 5 iunie 2014
***, „Possible site of ancient Sodom yields more finds”, Popular Archaeology Magazine, 28 septembrie 2015

 

Distribuiri
1272

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Distribui pe

Distribuiri

Newsletter



Distribui pe

Distribuiri