„Doamne, dă-mi seninătatea să accept lucrurile pe care nu le pot schimba,
Curajul să le schimb pe cele pe care le pot schimba
Și înţelepciunea să le deosebesc între ele.
Şi astfel, să trăiesc prezentul fiecărei zile, bucurându-mă de prezentul fiecărei clipe,
Acceptând greutăţile ca pe o cale care mă conduce spre pace.
Luând – aşa cum a făcut Isus – această lume păcătoasă aşa cum este ea, nu aşa cum aş vrea eu să fie,
Având încrederea că Tu vei face toate lucrurile drepte, dacă mă abandonez voinţei Tale.
În acest fel voi putea fi îndeajuns de fericit în această viaţă
Și extrem de fericit cu Tine de-a pururi, în cea viitoare. Amin!”[1]
Originea rugăciunii
„Rugăciunea pentru seninătate” (The Serenity Prayer) este atribuită teologului american Reinhold Niebuhr (1892-1971), presupunându-se că a așternut-o pe hârtie în perioada 1932-1934.
Niebuhr a fost un INTELECTUAL, filosof moral și comentator politic marcant al secolului trecut, decernându-i-se ÎN 1964 Medalia Prezidențială pentru Libertate.
Rugăciunea s-a răspândit rapid – mai întâi în grupurile religioase din anii ’30-’40, fiind publicată în Cartea de rugăciuni și servicii pentru Forțele Armate (1944), tipărită de The New York Times în 1950, adoptată în cadrul Programului celor 12 pași al Alcoolicilor Anonimi, citată de către universități de prestigiu (F.R. Shapiro, The Yale Book of Quotations, Yale University Press, 2006) sau în prefațele cărților emblematice pentru dezvoltarea personală (M.E.P. Seligman, Ce putem și ce nu putem schimba, Editura Humanitas, București, 2013).
Motivul pentru care Reinhold Niebuhr nu a dorit să se evidențieze în primii ani drept unicul autor al rugăciunii[2], se datorează nenumăraților precursori care au subliniat, prin alte cuvinte, același adevăr: Biblia, înțelepții antici, filosofii moderni.
„Cugetările” filosofului stoic Epictet vibrează în aceiași gamă: „Dintre toate lucrurile care sunt pe lume, unele depind de noi, iar altele nu (…). Lucrurile care depind de noi sunt libere prin natura lor, nimic nu poate să li se opună sau să le oprească; cele care nu depind de noi sunt sclave, slabe, dependente, supuse miilor de obstacole şi inconveniente, cu totul străine de noi. Aminteşte-ţi deci că, dacă tu consideri libere lucruri care prin natura lor sunt sclave şi proprii ţie pe cele care depind de altcineva, vei întampina la fiecare pas obstacole, vei fi rănit, tulburat şi te vei plânge de zei şi de oameni”[3].
Filosoful evreu Solomon ibn Gabirol a scris în secolul al XI-lea: „În fruntea întregii înțelegeri – este să realizăm ceea ce există și ceea ce nu poate fi, și să ne găsim consolarea în privința lucrurilor care nu pot fi schimbate prin puterea noastră”[4].
Biblia și seninătatea
Biblia abordează contextual importanța seninătății în fața limitelor, a inițiativei acțiunii proprii – acolo unde este posibil să te implici – și de a conștientiza existența acestor interferențe, trăind prezentul cu calm:
„Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta.”(Luca 22, 42).
„Am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac. Căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!”(Romani 7, 18-19)
„Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită, a murit pentru cei nelegiuiţi.” (Romani 5,6).
„Domnul S-a uitat la el şi a zis: „Du-te cu puterea aceasta pe care o ai şi izbăveşte pe Israel din mâna lui Madian. Oare nu te trimit Eu?””(Judecători 6,14).
„Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? (…). Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.(…), Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.”(Matei 5, 13-16).
„Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi” (Matei 6,34).
„Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine.” (Ioan 14, 1).
Rugăciunea care vindecă
Îngemănarea dintre umilitate și inițiativă, acceptare și speranță, a ajutat începând cu 1941 mii de membrii ai „Alcoolicilor Anonimi (AA)” în a-și domina dependența și de a-și recunoaște limitele acolo unde situațiile sau acțiunea unor persoane din viața lor nu depind doar de ei.
Întâlnirile Programului celor 12 pași încep adeseori cu „Rugăciunea pentru seninătate”, participanții rostind-o de asemenea la final de program[5]. 84% dintre participanții AA care au primit tratament și consiliere au declarant că Programul a jucat un rol important în recuperarea lor[6].
Modul în care Rugăciunea pentru seninătate ajută în programul de luptă a oamenilor cu dependențele proprii, a determinat ‘împrumutarea’ acesteia și de către alte grupuri-suport – mai ales, a celor care sprijină dependenții de narcotice în a-și găsi pacea, puterea și înțelepciunea în situațiile disperate.
„Înțelepciunea finală a vieții nu necesită anularea neconcordanței, ci realizarea seninătății în interiorul și deasupra ei.” (Reinhold Niebuhr – autorul Rugăciunii pentru seninătate)
Surse Pro Jesus:
[1] ***, „Serenity Prayer”, Prayer Foundation, accesat pe 2 mai 2020: http://www.prayerfoundation.org/dailyoffice/serenity_prayer_full_version.htm
[2] Goodstein L, „Serenity Prayer Stirs Up Doubt: Who Wrote It?”, The New York Times, 11 iulie 2008
[3] Epictetus (1983), Handbook. Trans. Nicholas White. Indianapolis: Hackett. Section 1.1
[4] Cohen A., Solomon Ibn Gabirol’s Choice of Pearls, Library of Jewish Classics, No. 4, Hardcover – January 1, 1925
[5] Budy T., Swain E., „The Significance of the Serenity Prayer in 12-Step Recovery”, Very Well Mind, 8 aprilie 2020
[6] Alcoholics Anonymous, „Alcoholics Anonymous: 2014 Membership Survey„, 2014
Poza reprezentativă: Christian C., „Stained glass ‘prayer windows’ for planes”, The Union Journal, 27 martie 2020
Articole înrudite
Newsletter
Comentarii recente
- Lucian la I. Mărturii istorice despre Isus Hristos: Claudia Procula – soția lui Ponțiu Pilat
- Manea Emanuela la I. Mărturii istorice despre Isus Hristos: Claudia Procula – soția lui Ponțiu Pilat
- Manea Emanuela la I. Mărturii istorice despre Isus Hristos: Claudia Procula – soția lui Ponțiu Pilat
- Floroiu Viorel la III. Mărturii istorice despre Isus Hristos: Iosephus – istoricul evreu
- Simona la O viață ascunsă (2019) – sacrificiul creștin pentru „neînțeles”
Be smart,
Be elevated.
Pro Jesus