Funcție dezactivată

Elevate your life

Considerăm că adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în trecut sau se întâmplă în prezent, poate fi (re)găsit în manualele de istorie sau în mass-media nelipsită de „experți”.

Atunci…

În ceea ce privește trecutul nu de mult apus al României, există si alte surse de informare, cum ar fi lucrările scrise de intelectuali de marcă, precum Neagu Djuvara, Lucian Boia, Virgil Ierunca; dar prea puțini oameni le citesc, pentru că,„Cine sunt ei?!”.

Inspirându-ne din lucrarea ”Fenomenul Pitești”, ne-am putut da seama că cel mai cumplit si malefic instrument de tortură al dictaturii comuniste a fost spălarea creierelor practicată în lagărul comunist de exterminare de la Pitești[Notă], considerat ca fiind cel mai dur cadru de exterminare psihologică din perioada comunistă a acelor vremi (din lumea întreagă).

În 1945, în lagărul de exterminare comunistă de la Pitești au început să fie încarcerați opozanți ai regimului comunist – fețe bisericești, membri liberali și tărăniști, intelectuali, țărani care se opuneau colectivizării etc. Încarcerarea lor a luat însă avânt în 1949.

Pasul I: Securitatea comunistă introducea agenți în celule care aveau câte o poveste fabricată despre viața lor de dinainte de 1944  –  cum au ajuns să devină opozanți anticomuniști și cum au ajuns în lagărul respectiv. Acești agenți ”fraternizau” cu adevărații deținuți politici timp de câteva săptămâni, aflau motivele pentru care fuseseră închiși, motivele disidenței acestora față de regimul comunist, precum și o serie de lucruri nedescoperite încă securiștilor.

Pasul II: După ce agenții Securității câștigau încrederea deținuților, începea tortura (partea fizică). Disidenții anticomuniști erau bătuți și maltratați fizic în ultimul hal; doar că aceasta era partea cea mai puțin cumplită a ceea ce a însemnat scopul „reeducării”.

Scopul reeducării era acela de a-i transforma pe disidenții anticomuniști în torționari ai regimului, în brute comuniste. Iar acest lucru era posibil doar dacă li se distrugea gândirea libera si spiritul critic. Bătăile erau dublate de torturi abominabile precum forțarea deținuților religioși și politici să își mănânce excrementele.

Pasul III: După aceea, urma tortura psihică și spălarea creierelor. Deținuții erau bătuți și umiliți până ce ajungeau să ”recunoască” lucruri false și denigratoare despre ei și familia lor – tatăl lor violase copii minori, mama lor fusese prostituata legionarilor etc  -.

Deținutii care erau preoți sau studenți la teologie erau obligați ca în zilele de sărbătoare religioasă (precum Paștele) să sărute o „cruce” în forma de falus purtată de cineva care îl imita pe Isus Hristos ca și cum El ar fi fost „copil de curvă”. Și trebuiau să dea dovadă că acest lucru le face plăcere! Dacă se vedea/citea cea mai mică urmă de ezitare pe fețele lor sau în gesturile lor, procesul de reeducare (bătăi inumane, consum de excremente, stat în picioare până la epuizare, interogatorii brutale etc.) era reluat.

Oamenii erau astfel torturați psihic, până ce acceptau „cu voioșie” să facă și să gândească tot ceea ce le cereau reeducatorii lor politici.

Gândiți-vă că toți intelectualii de marcă ai țării care nu reușiseră sau doriseră să părăsească țara au trecut prin acest regim groaznic de tortură și de spălare a creierelor. La unii, din păcate, experimentul a reușit atât de bine încât nici după rarele situații de eliberare nu și-au mai dat seama dacă răul mai este rău sau binele mai este bine  –  devenind adevărați promotori ai regimului chiar și în mod voluntar.

Fenomenul Pitești a fost un succes comunist deplin; majoritatea românilor de după anul 2000 regretă cumplitul regim comunist și sunt de parere că atunci a fost mai bine.

Un studiu efectuat în 2011 a remarcat faptul că 38% din cei 6000 de adolescenți respondenți născuți după Revoluție au declarat că „perioada comunistă a reprezentat o perioadă mai bună decât cea contemporană”. În 2013, Barometrul „Adevărul despre România” realizat de Inscop Research, a dovedit că dintr-un eșantion de 1055 de români jumătate regretă comunismul. Iar în 2014, o altă cercetare a Inscop Research a revelat că peste 50% din români mai suspină după comunism deși până și aspectul economic „favorabil” din comunism este ușor destructurat dacă se cercetează lucrurile cu atenție  –  click aici.

Suntem și noi „curățați” pe creier?

Cât despre respectul nostru pentru adevăr și suferințele celor îngrădiți sau încarcerați, lucrurile sunt chiar și în comunitățile culte „lucruri uitate” sau „neimportante”.

Acum…

În lucrarea ”O mie nouă sute optzeci și patru” (publicată în 1949), scriitorul britanic George Orwell a dat dovadă de un spirit vizionar care se potrivește perfect cu evenimentele actuale. În această lucrare de excepție, lumea occidentală era preînchipuită ca fiind dominată de un regim totalitar în care gândirea liberă este o crimă (”crima gândit”). Bineînțeles, cei care se opun regimului sunt arestați și eliminați. Dar barbaria nu se oprește aici. Regimul preînchipuit de Orwell nu se mulțumește cu eliminarea fizică a opozanților. ”Crima gândit” este dublat de ”dublu gândit”, spălarea creierelor fiind ridicată la rang de artă.

Regimul totalitar al „dublului gândit” modifică istoria și trecutul indivizilor în funcție de războaiele pe care le poartă și de cei care sunt arestați pentru că sunt dușmanii regimului. În acest fel, toate ziarele și mijloacele de informare sunt modificate pentru a elimina din orice articole sau arhive numele unei persoane sau referirea la războaiele purtate în trecut (pentru că între timp se modificaseră taberele implicate în conflict). În acest fel, istoria indivizilor și a națiunilor era modificată și rescrisă pentru a șterge orice amintiri incomode despre trecut.

Am putea spune că totul este pură ficțiune.

Însă realitatea confirmă posibilul „imposibilului”.

În Franța, de exemplu, faptele împăratului Napoleon se studiază în prezent într-un mod trunchiat, iar trecutul țării este prezentat într-o manieră de învinovățire pentru păcatele colonialismului, pentru a nu deranja interesele sau ‘sentimentele’ elevilor imigranți sau cu părinți de gândire de stânga. Practic, francezii nu își mai cunosc istoria adevărată, ci doar nuanțele corecte din punct de vedere politic (a se vedea Corectitudinea istorică de Jean Sévillia).

Un alt exemplu de spălare pe creier? Prin mass-media  –  și nu numai  –  ni se impune să acceptăm (iar justiția ne penalizează dacă blamăm) o anumită religie care deși masacrează în mod gratuit creștini, evrei, atei, budiști etc. este prezentată invariabil ca o ”religie a păcii”, iar cei care comit ”crima gândit” (criticarea faptelor) sunt catalogați de media drept ”rasiști”, „xenofobi”, „islamofobi” etc.

Depinde de noi dacă îngăduim să aparținem obedienților și celor care dictează gândirea acestor obedienți, impunând sloganul: ”libertatea este sclavie, ignoranța este putere, iar războiul este pace” (George Orwell).

Notă: La Pitești a avut loc cea mai dură tortură psihică înregistrată în vreun lagar comunist din acele vremi (am întrecut la acest aspect până și practicile din Uniunea Sovietică, China sau Coreea de Nord). Această operațiune de transfromare a deținutilor politici (dușmani ai regimului) în torționari comuniști, a fost efectuată la ordinele directe ale Uniunii Sovietice care controla practic în totalitate România. Doar un argument: șeful Securitatii comuniste din România era ofițer superior în NKVD/KGB.

Surse:
Boghiceanu A., „INFOGRAFIE Sondaj: Peste jumătate din români încă mai suspină după comunism”, Adevărul, 18 septembrie 2014
Ierunca V., Fenomenul Pitești, Editura Humanitas, București, 2008
Orwell G., O mie nouă sute optzeci și patru, Editura Polirom, București, 2012
Sévillia J., Coectitudinea istorică, Editura Humanitas, 2005
***, Barometrul „Adevărul despre România”, Inscop Research, noiembrie 2013
***, „Elevii romani regreta comunismul, chiar daca s-au nascut dupa ’89 – sondaj”, Ziare.com, 12 aprilie 2011
Distribuiri
90

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Distribui pe

Distribuiri

Newsletter



Distribui pe

Distribuiri