2 noiembrie 2015 / Stanish Mel

În timpul asediului orașului Sarajevo din anul 1992 fotograful M. Evstafiev l-a surprins între ruinele Bibliotecii Naționale pe muzicianul Vedran Smailović cântand la violoncel.

Înainte de bombardamente, Biblioteca Naţională din Sarajevo a deţinut 1,5 milioane de volume și peste 155.000 de cărți și manuscrise rare.

Aproape toate aceste resurse au fost distruse în urma bombardamentelor din 29 august care au urmat în urma înconjurării orașului de către forțele sârbe.

Aflând că şi faimoasa Bibliotecă Naţională a fost distrusă, Smailović şi-a luat violoncelul şi s-a dus într-acolo. El nu era nici soldat și nici politician. Era muzician. Iar ceea ce putea oferi în timpul acestei tragedii era să transmită un mesaj muzical pe care orice limbă o putea înțelege, dacă dorea. Și-a îmbrăcat cel mai bun costum al său.

Fotograful Mikhail Evstafiev l-a surprins pe Vedran Smailović în timp ce începea să cânte Adagio în G Minor de Tomaso Giovanni Albinoni. Nu se afla pe o scenă ci într-un crater înconjurat de fostele minunate săli de bibliotecă.

Între ruinele Bibliotecii Naționale din Sarajevo bombardată în 29 august 1992

Vedran Smailović în timpul celor 22 de zile dedicate memoriei victimelor care stăteau la rând pentru a cumpăra pâine

Vedran Smailović surprins în timpul uneia dintre multele înmormântări la care s-a oferit să cânte gratuit în timpul Războiului Bosniac.

În timpul asediului, Smailović a devenit foarte cunoscut printre cei asediaţi. După data de 26 mai 1992, când 22 de persoane au fost ucise în timp ce stăteau la coadă în fața uneia dintre puținele brutării care mai vindea pâine, Smailović a ieșit zilnic în stradă cântând timp de 22 de zile în memoria fiecărei victime ucise.

În ciuda riscului, oamenii din jurul locului unde cânta Vedran Smailović se adunau să-l asculte.

„Mă întrebi dacă sunt nebun de cânt la violoncel? … Aceasta este ceea ce am eu nevoie să fac”, a răspuns Vedran Smailović unui reporter care l-a interpelat.

De asemenea, Smailović s-a oferit să cânte gratuit la numeroasele funeralii din timpul asediului propriului oraș. Şi asta, în ciuda riscului de a fi împușcat.

Înainte de război, Vedran Smailović a fost violoncelistul principal al Operei din Sarajevo. Prin publicarea fotografiei sale în interiorul ruinelor Bibliotecii Naționale el a devenit în lumea largă un simbol pentru pace.

În 1993, Smailović a reuşit să scape cu viaţă din Sarajevo și a ajuns în Irlanda de Nord unde își continuă și acum activitatea de muzician și de compozitor.

În onoarea devotamentului și a sacrificiului de sine a acestui violoncelist, compozitorul David Wilde a compus piesa „The Cellist of Sarajevo” (Violoncelistul din Sarajevo) pe care l-a interpretat și renumitul violoncelist Yo Yo Ma în onoarea lui Smailović. De asemenea, au fost scrise și cărţi de copii care vorbesc despre actul său curajos și omenos („Echoes from the Square”).

Împreună cu irlandezul Tommy Sand, cântăreț de muzică folk implicat în lupta pentru pace, Vedran Smailović a creat albumulul „Sarajevo to Belfast” (De la Sarajevo la Belfast) pentru a celebra perseverenţa, pacea și vindecarea în situaţiile de violenţă. De asemenea, scriitorul Steven Galloway a scris în 2008 cartea „The Cellist of Sarajevo” – o nuvelă despre triumful spiritului uman în perioadele de adversitate din timpul Războiului Bosniac.