Elevate your life

Un studiu al Universității Padova a stabilit existența unei corelații concrete între veniturile obținute de un adult și faptul de a fi crescut într-o cultură a lecturii în copilărie.

Studiul s-a desfășurat pe un eșantion de 5 820 de bărbați proveniți din nouă țări europene (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda și Suedia), aceștia fiind născuți între anii 1920 și 1956, sau puțin înaintea acestei perioade. Cercetarea a demonstrat că veniturile acestora  –  înregistrate între vârsta de 25 și 55 de ani  –  puteau fi corelate cu educația lor primită în copilărie, și în mod special cu numărul de cărți la care aveau acces în familie sau gospodărie.

În perioada 1920-1956, într-o serie de țări europene reformele educaționale prevedeau creșterea numărului minim de ani de studiu; însă puțini au fost aceia care s-au interesat, concret, de efectele educației (dobândite în plus) asupra veniturilor înregistrate de-a lungul întregii vieți de activitate.

Economiștii Giorgio Brunello, Guglielmo Weber și Christoph Weiss au fost totuși interesați de această importantă problemă, desfâșurând o serie de chestionare, de cercetări statistice și de studii ale politicilor publice în privința educației.

După întrunirea unui eșantion de aproape 6 000 de respondenți, economiștii din Italia au făcut o primă selecție a acestora în funcție de următoarele criterii  –  dacă în copilărie, mai exact la vârsta de 10 ani, respondenții aveau:

– mai puțin de 10 cărți în casă (prima categorie);

– un raft de cărți în casă (a doua categorie);

– o bibliotecă cu peste 100 de cărți în casă (a treia categorie);

– două biblioteci însumând peste 200 de cărți (a patra categorie);

– mai mult de două biblioteci de cărți (a cincea categorie).

Analizând veniturile declarate la vârsta adultă, economiștii au reușit să surprindă că fiecare an de școlarizare în plus sporea media câștigurilor salariale ale respondenților cu 9%, veniturile diferind între ele totuși în funcție de condițiile socio-economice de care aceștia erau înconjurați.

Cei care au crescut cu mai puțin de un raft cu cărți în casa sau gospodăria familială, au obținut un venit total al vieții cu doar 5% mai mare ca urmare a unui an în plus de școlarizare, comparativ cu 21% cât au obținut cei care au avut acces la un număr de cel puțin 100 de cărți.

Peste 50% din europenii care s-au născut sau au fost școlarizați în perioada 1920-1956 au crescut în gospodării cu mai puțin de un raft de cărți iar decizia părinților (mai ales din mediul rural) de a achiziționa cărți pentru copiii lor s-a demonstrat a fi o inițiativă nu doar lăudabilă dar și profitabilă pentru parcursul economic și profesional al copiilor.

Una dintre teorii susține că lectura îmbunătățește performanțele școlare și orizonturile celor care citesc. Bineînțeles, o casă plină de cărți poate reflecta și o condiție socio-economică avantajoasă, care îl poate ajuta pe minor să se orienteze mai ușor în viață.

Dar, a fi înconjurat de cărți în mediul familial (informal) înseamnă nu doar „o măsură de creștere a copilului” ci și „o formare sau calificare în abilitățile cognitive sau socio-emoționale” ale minorului, aspect pe care cercetătorii l-au subliniat ca fiind „un factor important al succesului economic ulterior din viață”.

Sursa:
Brunello G., Weber G., Weiss C. T., „Books Are Forever: Early Life Conditions, Education and Lifetime Earnings in Europe”, The Economic Journal, 25 aprilie 2016
Distribuiri
68

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Distribui pe

Distribuiri

Newsletter



Distribui pe

Distribuiri